acumulare de puroi.

(despre o mărime fizică) a cărei valoare este independentă faţă de orice sistem de referinţă.

fenomenul prin care un lichid sau un solid încorporează din afară o substanţă.

manifestare bruscă a unor tulburări organice, boli, care se repetă la intervale variabile; izbucnire violentă a unei stări sufleteşti.

(despre frunze) în formă de ac.

substanţă, care, în soluţie apoasă, are gust acru şi înroşeşte hârtia albastră de turnesol, iar în combinaţie cu metale, care înlocuiesc hidrogenul, formează săruri.

„ ascuţit ”, „ extrem ”.

substanţă activă = substanţă care intră uşor în reacţii.

a face ca o substanţă să intre mai uşor în reacţie cu alta.

ascuţime, agerime a simţurilor; capacitate senzorială de a percepe excitaţii foarte slabe.

(despre boli) cu evoluţie scurtă şi manifestări intense; cu caracter de criză; ascuţit, pătrunzător.

modificare a organismelor vii în raport cu mediul înconjurător.

„ glandă ”.

a se lipi strâns.

forţă care menţine în contact două corpuri, datorită atracţiei dintre moleculele acestor corpuri.