| Termen | Definiție |
|---|---|
| Diagnostic | identificare a unei boli după simptome; diagnoză. |
| Diagramă | grafic care reprezintă variaţiile unui fenomen. |
| Dializă | trecere a unei substanţe care se găseşte într-o soluţie printr-o membrană ce separă soluţia de dizolvant; metodă terapeutică de curăţire a sângelui în cursul insuficienţelor renale. |
| Diamagnetic | (despre substanţe) care se deplasează de la un câmp magnetic mai intens către altul mai slab. |
| Diamagnetism | proprietate a unor corpuri de a avea magnetaţia orientată în sens opus intesităţii câmpului magnetic. |
| Diaree | stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale de consistenţă moale. |
| Diastolă | faza de relaxare fiziologică a cavităţilor inimii în timpul umplerii lor cu sângele adus de vene. |
| Dicromat de potasiu | K2Cr2O7 - soluţie portocalie. |
| Diencefal | parte a creierului între emisfere şi trunchiul cerebral. |
| Difracţie | fenomenul de abatere de la propagarea rectilinie a unei unde la marginea unui obstacol; deviere a unei unde la trecerea printr-o fantă sau la marginea unui obstacol. |
| Difterie | boală infecţioasă gravă, provocată de bacilul difteric, care se localizează în faringe. |
| Difuziune | pătrundere a moleculelor unui corp în masa altui corp. |
| Dilua | a micşora concentraţia unei soluţii. |
| Diluat | (despre soluţii) cu o concentraţie redusă. |
| Dinam(o) -, - dinamie, - dină | ,, forţă, energie “, ,, dinam “. |