| Termen | Definiție |
|---|---|
| Arhi- | element de compunere care serveşte la formarea unor substantive, cărora le dă sens de superioritate; „ mai mare peste ”, „ foarte ”. |
| Armonică | vibraţie(oscilaţie) care însoţeşte o altă vibraţie de aceeaşi natură considerată fundamentală. |
| Arterio - | „ arteră ”. |
| Arterioscleroză | boală caracterizată prin îngroşarea şi sclerozarea pereţilor arterelor. |
| Arterită | inflamaţie a unei artere. |
| Articula | a pronunţa un sunet, un cuvânt. |
| Artr(o’) - | „ articulaţie ”. |
| Artrită | inflamaţie a unei articulaţii. |
| Asfixie | împiedicare sau oprire a respiraţiei(provocată de absorbirea unui gaz otrăvitor, de înec). |
| Asimilaţie | proces metabolic în cursul căruia substanţele nutritive digerate sunt transformate în substanţe proprii organismului. |
| Asociaţie | proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale sau idei, apariţia unei reprezentări atrăgând în conştiinţă o altă reprezentare. |
| Aspirină | preparat farmaceutic folosit pentru a combate febra. |
| Astenie | stare patologică manifestată prin scăderea capacităţii de efort fizic şi psihic; stare de slăbiciune şi oboseală. |
| Atomos | (în greacă) ce nu poate fi tăiat. |
| Atrofie | (reducere) morfologică sau funcţională a unui ţesut sau organ. |